Agenţia Naţională de Integritate, cea care verifică averile demnitarilor nu mai poate funcţiona, spune Curtea Constituţională.

Practic, Agenţia are mâinile legate la spate şi nu îşi mai poate îndeplini principalul său scop, acela de a lupta împotriva corupţiei la nivel înalt.

Magistraţii Curţii Constituţionale au stabilit astăzi că unele articole încalcă legea fundamentală inclusiv cel care îi permite ANI să verifice declaraţiile de avere şi de interese.

Consecinţele deciziei

Decizia Curţii Constituţionale înseamnă, de fapt, că Agenţia ar putea fi desfiinţată, spune Radu Nicolae de la Centrul pentru Resurse Juridice.

Pentru că încă nu şi-a motivat decizia Curtea, Agenţia mai poate funcţiona încă 45 de zile, de la publicarea hotărârii, iar apoi legea trebuie modificată de Parlament.

Ce este Agenţia de Integritate

La insistenţele Comisiei Europene, pentru a ne integra în UE, trebuia să dovedim că luptăm împotriva corupţiei la nivel înalt.

De aceea, ni s-a cerut să înfiinţăm o instituţie care să verifice averile demnitarilor.

Deşi pe hârtie a fost înfiinţată în 2007, odată cu aderarea României la UE, instituţia a avut un preşedinte abia în martie 2008, Catalin Macovei, care până atunci ocupase func­tia de vicepresedinte al Agenţiei.

De-a lungul vremii numeroşi demnitari au fost reclamaţi la Parchet pentru nereguli în declaraţiile lor de avere şi interese.

Printre aceştia, chiar şi preşedintele ANI, acuzat că nu ar fi declarat anumite bunuri.

Pe lângă el, cele mai recente cazuri în atenţia ANI sunt cele ale prşedintelui Senatului, Mircea Geoană, liberalului Ludovic Orban, Marian Vanghelie sau Radu Mazăre.

De-a lungul vremii, instituţia a luat la puricat declaraţiile de avere sau interese ale politicienilor, inclusiv miniştri sau parlamentari, primari sau alţi bugetari aflaţi în funcţii de conducere.

Din oficiu sau în urma unor sesizări, inspectorii de Integritate verificau documentele şi apoi anunţau unde au găsit nereguli, iar mai apoi sesizau parchetul.

ANI stabilea şi dacă un demnitar este incompatibil cu funcţia publică pe care o deţine, de cele mai multe ori pentru că ar avea afaceri care ar putea să intre în contradicţie cu statutul de angajat al statului.

Reacţii

O primă reacţie a venit din partea guvernului: premierul Emil Boc este îngrijorat de consecinţele pe care le-ar putea avea decizia Curţii în cazul Legii ANI

Guvernul aşteaptă motivarea Curţii Constituţionale şi publicarea acesteia şi apoi va lua măsuri pentru a nu fi afectată lupta împotriva corupţiei.

Agenţia Naţională de Integritate va preciza abia mâine un punct de vedere privind decizia CC.

Ministrul justiţiei spune că decizia Curţii în cazul ANI ar putea pune în pericol rezultatele bune obţinute de instituţie.

La rândul lor, ONG-urile cer Guvernului adoptarea unui act normativ care să asigure continuarea funcţionării ANI.

Aşa cum spuneam, Agenţia a fost cerută de CE şi chiar activitatea sa a fost lăudată în ultimul raport pe justiţie de luna trecută privind progresele făcute de ţara noastră.

Europa FM a stat de vorbă cu purtătorul de cuvânt al CE, Mark Gray, pentru a afla care este reacţia Bruxelles-ului.

Deocamdată, CE aşteaptă mai multe informaţii privind limitatea activităţii Agenţiei nationale de Integritate.