Potrivit unei cercetari comandate de BiG Media Relatii Publice si realizate de Atipique Communications, un sfert din romanii cu drept de vot recunosc ca li s-au oferit bani in schimbul votului la alegerile locale din vara acestui an. Mai mult, 29% dintre acestia recunosc ca stiu si alte persoane carora li s-au facut propuneri financiare pentru a pune stampila pe candidatul indicat.
printeaza pagina recomanda pagina trimite prin Yahoo!Msg
Cumpararea votului este cel mai des intalnita in Moldova unde 39% dintre locuitorii acestei zone recunosc ca li s-a oferit o suma de bani in schimbul votului. Urmatoarele regiuni ca intentie de cumparare a votului sunt Dobrogea (30%) si Oltenia (24%).
Cei mai corecti politicieni sunt in regiunea Crisana-Maramures, unde numai 15% dintre locuitori au fost "ofertati" de partide pentru a pune stampila pe un anumit candidat.
Transilvania si Banatul sunt sub media pe tara in ceea ce priveste disponibilitatea partidelor de a cumpara votul, cu procente de 18% respectiv 16%.
Daca vorbim de cercul de cunostinte al participantilor la studiul Atipique Communications, se pare ca numarul de persoane carora li s-au facut astfel de propuneri este din ce in ce mai mare.
Tot in Moldova se inregistreaza cele mai mari procente, de 45%. La intrebarea "Cunoasteti pe cineva caruia i s-au oferit bani pentru a vota un candidat sau un partid politic?" au raspuns afirmativ 38% dintre locuitorii din Dobrogea si 30% dintre olteni.
In Transilvania procentele celor care cunosc persoane carora li s-au oferit bani sunt de 21%, urmati de 18% dintre banateni si 17% dintre maramureseni.
Cu toate acestea, numai 8% dintre romani recunosc ca ar vota pentru un candidat sau partid in schimbul unei sume de bani.
12% dintre participantii la studiu sustin insa ca au in cercul de cunostinte persoane care ar face acelasi lucru. In ceea ce priveste zonele in care cetatenii sunt dispusi sa-si vanda votul cele mai mari procente le regasim tot in Moldova (15%), urmata de Dobrogea si Oltenia (9%), Transilvania (6%), Banat (3%) si Crisana-Maramures (2%).
Mai mult, 22% dintre moldoveni si 13% dintre olteni stiu pe cineva care este dispus sa-si vanda votul, arata studiul. In Dobrogea numai 10% au asemenea cunostinte iar in Muntenia 11% dintre cetateni pot indica o persoana care voteaza "motivat".
Bucurestenii nu au convingeri unitare in ceea ce priveste cumpararea votului si sunt mai dispusi sa isi vanda votul decat media pe tara. Daca numai 8% dintre romani recunosc ca ar accepta o suma de bani pentru a vota, in Bucuresti media este de 14,2%, deci cu 6% mai mare decat media pe tara.
Principiile bucurestenilor difera insa cu mai bine de 10% de la un colegiu la altul.
Numarul cel mai mic de persoane care sunt dispuse sa-si vanda votul este in colegiul 11. Cei mai multi bucuresteni care ar vota pentru bani se regasesc, paradoxal intr-una dintre cele mai bogate zone ale Bucurestiului, zona Unirii, respectiv colegiul 21. Aici 28% dintre locuitori ar vota un candidat contra unei sume de bani. Un numar foarte mare de persoane care sunt dispuse sa-si vanda votul se regasesc in colegiile apropiate: 26% in colegiul 20 si 22% in colegiul 23.
Studiul realizat de Atipique Communications arata ca bucurestenii pot identifica cu usurinta partide care adopta astfel de tactici de motivare a votului.
Partidele identificate de bucuresteni difera insa radical de la o zona la alta, in functie de candidatii sustinuti la ultimele alegeri.
"Metoda cumpararii votului este una tot mai des intalnita si exista riscul de a fi acceptata de catre cetatean ca fiind una normala.Este grav pentru ca incurajeaza dezinteresul fata de responsabilitatea sociala a votului si fata de politica in general, mai ales in randul tinerilor", a declarat Gabriel Ferugean, Director BiG Media Relatii Publice.
Studiul a fost realizat in perioada 17-25 august 2008 pe un esantion national de 1250 de persoane.
Metoda de cercetare folosita a constat in interiviuri directe si focus grupuri realizate in Bucuresti si in 40 de localitati. In Bucuresti cercetarea a fost facuta pe un esantion reprezentativ de 500 de persoane.