Schimbarea schimbării

CDR nu a reuşit să realizeze ceea a îşi propusese iar dezamăgirea produsă de guvernarea de dreapta a fost direct proporţională cu numărul de specialişti promişi: 15.000.

Perioada 1996-2000 a fost dominată de interminabile dezbateri legate de Legea 10 cunoscută ca "Legea caselor naţionalizate", "Legea Lupu" care reglementa retrocedarea pădurilor şi Legea Ticu care prevedea înfiinţarea Consiliului Naţional de Studiere a Arhivelor Securităţii şi deconspirarea celor care au făcut poliţie politică.

Nereuşitele s-au transformat în scandaluri politice. CDR s-a destrămat spre sfârşitul mandatului lui Emil Constantinescu.

Acesta se declară învins de sistem şi anunţă că nu mai candidează pentru încă un mandat. În ciuda crizei economice profunde, România se afla pe drumul economiei de piaţă.

Marele învins rămâne PNŢCD care după ce a sprijinit majorarea pragului electoral nu a mai reuşit să intre în Parlament. În tot acest timp, pe fondul căderii economice, discursul populist al Partidului România Mare a captat tot mai mulţi români. Marele câştigător al mandatului lui Emil Constantinescu este însă Ion Iliescu. Acesta a revenit la putere în 2000 chiar cu votul contestatarilor săi.

CDR-iştii au votat cu Iliescu de teama că naţionalistul Corneliu Vadim Tudor ar putea deveni preşedinte.