Propunerile Ministerului Sănătăţii

Din cele o mie de cazuri, 135 au trimise spre judecare la Consiliul National şi au fost acordate 63 de sancţiuni: fie că vorbim de mustrare, avertisment, vot de blam, amendă sau interdictia exercitarii profesiei. Unui singur medic i-a fost retrasă calitatea de membru, adică nu mai poate profesa.

În restul de 66 dosare, medicii nu au fost sancţionaţi, iar alte 21 cazuri au fost închise de Colegiile judeţene.

În prezent, legea este ambiguă şi drept urmare prea permisivă: în primul rând Colegiul Medicilor se bucură de autonomie totală, iar ministerul sănătăţii nu se poate pronunţa asupra unor decizii în ceea ce priveşte soluţionarea cazurilor.

Eugen Nicolăescu spune că în curând va fi lansat spre dezbatere publică un proiect de lege prin care drepturile pacienţilor să fie mai bine apărate. Astfel, miniterul propune înfiinţarea unei comisii în cadrul colegiului medicilor din România pentru cazurile grave de malpraxis. În cadrul comisiei cei 5 reprezentan'i ai minsterului sănătăţii au drept de veto.

Ministrul sănătăţii vrea ca legea malpraxisului să fie completată astfel încât greşelile medicale să poată fi sesizate Autorităţii de Sănătate Publică, de managerii de spitale şi chiar de către Ministerul Sănătăţii, nu doar de pacienţi sau de rudele acestora.

Medicii sunt reticenţi, dar vin cu propriile propuneri

În replică, Colegiul Medicilor spune că introducerea unor regulamente mai stricte şi a mai multor ghiduri pentru doctori nu ar face decât să pună o mai mare presiune pe aceştia.

În schimb, preşedintele Colegiului Medicilor, Vasile Astătăstoaie este de acord că legea trebuie modificată: însă viziunea este diferită faţă de cea a ministerului sănătăţii.

În caz de greşeală medicală ar trebui ca pacientul să fie compensat financiar şi abia apoi să se judece cazul penal, dacă este cazul.

De altfel, la nivelul ministerului există o Comisie de Disciplină care analizează cazurile şi acordă despăgubiri pacienţilor.