La mulţi ani de Unirea Mică! Astăzi vă propun să vorbim la România în Direct exact despre conceptul de Unire, cel care a fost foarte diferit interpretat de la 1859 şi până astăzi.
Istoria a reţinut meschin că la 24 ianuarie 1859 Alexandru Ioan Cuza a fost ales în unanimitate domnitor de Adunarea Electivă de la Bucureşti. Mai puţini ştiu că în jurul clădirii acesteia unioniştii strânseseră vreo 30 de mii de oameni care erau gata să năvălească înăuntru pentru a impune alegerea domnitorului Moldovei. Vă sună cunoscut? Dar vi se pare că după aceea românii au fost foarte uniţi în cuget şi-n simţiri?
Într-un mesaj destul de incolor, inodor şi insipid, preşedintele României ne transmite azi de Ziua Unirii că
România are nevoie, mai ales acum, de loialitatea noastră, de eficienţa şi responsabilitatea noastră, oriunde am fi. România este efortul nostru de a fi împreună în fiecare zi, solidari şi conştienţi de răspunderea pe care o avem faţă de viitor, mai spune Traian Băsescu.
Greu de interpretat acest mesaj. Aşa că am decis să vă dau dumneavoastră posibilitatea să o faceţi. Să fim uniţi cu toţii, dar, vă întreb eu astăzi, să fim uniţi în ce? Să fim responsabili, dar care este azi responsabilitatea noastră a cetăţenilor?
Există un scop, un ideal comun asupra căruia am putea astăzi noi românii să ne raliem? Sau toată această idee de unitate naţională este doar o vorbă goală, desuetă, o poezie care sună frumos dar nu înseamnă nimic?
twitter digg delicious Stumble it!