Informaţii despre România

Numele "România" a fost adoptat in 1862, după fondarea statului-naţiune prin unirea celor două principate româneşti, Valahia şi Moldova, în 1859. Abrevierea internaţională este ROU.

Situarea: în sud-estul Europei Centrale, în nordul Peninsulei Balcanice, pe Dunărea inferioară.

Granitele
Hotarele României însumează în total 3 149,9 km. Două treimi din acestea (2 064,4 km) sunt determinate de Dunăre şi de râurile Prut şi Tisa sau urmează linia ţărmului Mării Negre, în timp ce o treime (1 085,5 km) reprezintă graniţa terestră. Apele teritoriale române se întind până la 12 mile marine în largul Mării Negre.

Vecinătăţi
România se învecinează cu cinci state, cel de-al şaselea vecin fiind Marea Neagră. La NE şi E are graniţă cu Republica Moldova (681,3 km), la N şi E cu Ucraina (649,4 km), la SE cu Marea Neagră (193,5 km), la S cu Bulgaria (631,3 km), la SV cu Serbia (546,4 km) şi la V cu Ungaria (448,0 km).

Suprafaţa
Este de 238 391 kmp, comparabilă cu cea a Marii Britanii, ceea ce situează România pe locul 80 în lume şi pe locul 13 în Europa ca mărime.
România are o formă ovală, întinzându-se pe 735 km de la vest la est şi pe 530 km de la nord la sud.
Distribuţia suprafeţei: teritoriu arabil (39,2%), păduri (28%), pajişti şi fâneţe (20,5%), vii şi livezi (2,3%), clădiri, drumuri şi şosele (4,5%), ape şi iazuri (3,7%), alte zone (1,8%).

Relieful
Relieful României nu este doar variat dar şi armonios distribuit. Relieful este aranjat în trei mari etaje, bine diferenţiate: cel mai înalt reprezentat de Munţii Carpaţi, cel de mijloc de Subcarpaţi şi dealuri şi podisuri, şi cel mai jos reprezentat de câmpii, de văile râurilor şi de Delta Dunării. Principala caracteristică a reliefului românesc este dispunerea sa în forma de amfiteatru.

Munţii se întind în forma de arc în partea centrală acoperind 31% din suprafaţa ţării, dealurile şi podişurile care pornesc în continuare ocupă 36%, iar câmpiile, ce se întind în sudul şi în vestul ţării, cam 33%.

Râurile.
Reţeaua de râuri are forma radială, 98% dintre râuri izvorând din Munţii Carpaţi şi vărsându-se, direct sau prin intermediul altor râuri, în Dunare. Dunărea, al doilea fluviu ca lungime din Europa (2860 km), din care 1075 km pe teritoriul României, se varsă în Marea Neagră prin trei braţe (Chilia, Sulina, Sfântu Gheorghe), care formează o deltă. Principalele râuri sunt: Mureş (761 km pe teritoriul României), Prut (742 km pe teritoriul României), Olt (615 km), Siret (559 km pe teritoriul României), Ialomiţa (417 km), Someş (376 km pe teritoriul României), Argeş (350 km).

Lacurile.
Există în jur de 3500 de lacuri, dar doar 0.9% dintre ele au o suprafaţă ce depăşeşte 1 km pătrat. Cele mai importante sunt lacurile provenite din fostele lagune de pe malul Mării Negre (Razim 425 km pătraţi, Sinoe 171 km pătraţi) şi lacurile formate de-a lungul malurilor Dunării (Oltenia 22 km pătraţi, Brates 21 km pătraţi). Lacurile glaciare se intâlnesc în Munţii Carpaţi (Lacul Bucura, cu o suprafaţă de 10,8 ha este cel mai mare dintre ele). În afară de acestea mai există lacuri făcute de om, importante pentru puterea energetică pe care o înmagazinează, cele mai importante fiind cele de pe Dunăre la Porţile de Fier II (40.000 ha) şi Porţile de Fier I (10.000 ha, dar cu un volum de apă de 2.400 milioane metri cubi - de trei ori mai mult decât la Porţile de Fier II), dar şi cel de la Stânca-Costeşti (5,900 ha) pe Prut şi de la Izvoru Muntelui pe râul Bicaz (3.100 ha).